Lupta mea- moartea unui tata - Karl Ove Knausgard



O carte pe care ...pe alocuri am impresia ca am scris-o eu. Usor palpitanta, usor morbida, usor plictisitoare, un pic de copilarie, putina adolescenta...un stop de ..maturitate7,.toate mixate insa intr-un fel inedit. Si cand spun inedit ma gandescla biroul meu plin de hartii dar desi aparent dezordonat ..in  esenta echilibrat.
Lupta mea. Cartea întâi: Moartea unui tată
Inceputul cartii imi spunea sa renunt, tot ce m-a ajutat sa trec peste a fost faptul ca aveam cam aceeasi teorie despre moarte de fiecare data cand mergeam la o inmormantare...dar na..cand alegi o carte cu titlul asta,,la ce naiba sa te astepti?!!!
Dupa ce am citit  "Forta gandirii pozitive" am sa arat  ca am invatat ceva...si va voi spune doar ce mi-a placut.
Mi-a placut ca am vizitat putin Norvegia..si am vazut cat de "in urma "suntem noi romanii cu anumite lucruri...cam ce aveau ei prin 70-80..la noi a ajuns dupa 90 ...un gust amar pe care-l am de fiecare data cand constientizez ca n-am fost pe partea potrivita a ,,cortinei de fier". Norvegia o  tara atat de diferita ca mentalitate, clima si alimentatie..atat de aproape si totusi atat de departe.
Am invatat ca toti copiii sau majoritatea lor sunt mai influentati de tati decat de mame...sau cel putin ne afecteaza mai tare ...prostiile spuse si facute de acestia, nu pot sa inteleg de ce...cred ca nici autorul nu a inteles.  Pe alocuri m-am identificat cu acest Karl Ove ( caci el e personajul principal) si mi-ar placea sa cred ca acest jurnal este sincer...desi sunt constienta ca omu' a mai pus si ceva "piper"din cand in cand...caci altfel ....
Am descoperit ca nici in carti viata nu e roz..ci e asa cum e...si ca n-ar trebui sa am asa mari asteptari nici de la mine si nici de la altii.
Totusi daca peste inceputul '"morbid- filizofico - esential '' am trecut cu greu, finalul m-a.....cam dat peste cap... dar am inteles ca orice mizerie pana la urma ..se poate curata...ORICAT DE MIZERABILA AR FI .
Nu stiu daca as putea recomanda cuiva aceasta carte. La un moment dat vroiam sa o fac cadou ..insa nu..nu este o carte potrivita .... practic e un jurnal..al unui om normal, intr-o tara normala..care face lucruri normale. Si de fiecare data credeam ca ceea ce fac e prea banal ca sa scriu despre el iata ca un om a facut-o .

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ALFABETUL CU NUME - poezie