Ghidul unui paranoic sau jurnal de nebunie - Demo

 


 

Nu-i asa ca v-a pacalit titlul? Daca ati sti cate titluri de carti m-au pacalit pe mine ?!!Ati rade 5 minute fara intrerupere. De exemplu la un moment dat m-a indemnat  ,,nu stiu ce” sa cumpar ,,Ghidul lenesului” o carte simpatica de altfel …mi-e tare greu sa fac recenzii negative pe carti, deci ,,simpatic” e aproape cel mai rau lucru pe care -l pot spune.  In fine ceea ce vroiam sa spun e ca nimeni, niciodata nu are nevoie de un ghid ca sa fie lenes. Desi asta e partea la care eu ma pricep cel mai bine mi-am cumparat un ghid… pe la sfertul cartii am abandonat-o , gandidu-ma ca sigur eu as fi facut un ghid mult mai simplu de inteles, structurat pe zile. Luni dormi, marti zaci, miercuri faci niste floricele sit e uiti la tv all day long, joi daca ai chef faci un dus daca nu o lasi pe joia viitoare. Vineri te bucuri in sfarsit ca a venit weekendul si incerci sa te relaxezi asa ca iei telefonul intri pe booking si cauti cazari pentru o vacanta de cateva zile, sambata te trezesti tarziu si incepi ziua direct cu filme si desene animate, bei o cafea, apoi o bere si la urma un pahar cu vin. Duminica nu faci nimic …se stie . 😊

Fie vorba intre noi , toata lumea te indeamna sa traiesti la maxim, mm Carpe diem!” au zis romanii, ,,burn out” au zis americanii. Cred. Ideea e ca daca traiesti prea intens e posibil sa te arzi. Eu nu mai traiesc de mult intens, de cand am devenit mama, sotie, corporatist robotizat, spalatoare de vase, strangatoare de cacaturi de prin casa, energia pentru ,, carpe diem!” s-a redus considerabil desi am zile in care daca ar veni unu la mine sa-mi zica sa sar cu parasuta din stratosfera…n-as sta prea mult pe ganduri.

Unii spun ca gandurile suicidale sunt pentru nebun, Robin William spunea ca daca-ti piezi si dramul ala de nebunie pe care e musai sa-l ai..esti un om pierdut.

Nimic fara Dumnezeu si totusi unele lucruri n-au niciun Dumnezeu. Imi plac povestile din biblie dar nu le pot crede in totalitate, desi Sodoma si Gomora au existat, orgiile romanilor o demonstreaza. Povestea lui Isus mi-a placut intotdeauna si imi doresc sa o cred, pe alocuri chiar imi place si -mi da puterea in credinta insa probabil ca religia si exagerarile sale, preotii si vointa lor de a conduce lumea au cam stricat povestea.

Daca vrei sa fi nebun trebuie sa ti-o asumi, cel mai misto e sa fi nebun de fericire daca esti nebun de legat lucrurile se schimba radical.

Suntem toti la fel si totusi diferiti, gandurile si actiunile noastre ne definesc , la fel si credinta. Unii cred ca daca pupa o icoana si aprind trei lumanari Dumnezeu le rezerva un loc in rai, altii cred ca daca dau ceva de pomana …mortul va manca/se va bucura pe lumea cealalta, altii cred ca ceea ce dau se va intoarce inzecit catre ei; tind sa cred in cea din urma varianta. Unii spun ca nu cred in nimic si traiesc ghidati de forta interna, de instinct, de vant si cred ca asa e cel mai misto daca vantul nu te capaceste cu doi, trei, patru sau chiar un copil care sa-ti scoata responsabilitatea din creier si sa te tintuiasca pe viata….si da, in unele cazuri e mai dificil sa ai un singur copil decat 11.

Iubirea e ceea ce ne uneste, ne dezbina si da cu noi de toti peretii. Iubirea si hormonii pot fi usor confundate, de obicei barbatii profita de acest aspect si frang inimi, femeile profita pe termen lung. De obicei barbatii parasiti devin epave pe timp lung desi isi pun masca macho. Pe mine iubirea m-a luat de nas, mi-a descoperit hormonii, a dat cu mine de toti peretii si apoi m-am trezit casatorita si cu un copil in brate, si poate nu ma trezeam complet daca pe la un an copilul nu trebuia operat pe cord, atunci a intervenit atasamentul , responsabilitatea deciziilor, frica pierderii si paranoia….da, cel mai bine s-a dezvoltat paranoia caci a gasit un mediu propice si gazda perfecta, oare exista un vaccin anti- paranoia ?!!! L-as face?!!!

Tot ce pot sa spun e ca nu pot scrie 50 de pagini pe aceeasi idee. Paranoia e alibiul perfect.

Sa te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te la ceva frumos, sa-I multumesti divinitatii pentru tot ceea ce ai, sa multumesti pentru soare, pentru apa, pentru ziua de azi … si daca maine nu mai esti , nu mai multumesti pentru nimic sau multumesti ca ai incheiat totul, definitiv.

Poate ca te-ai intrebat de multe ori pentru ce te-ai nascut, care e rolul tau pe pamant? ! Daca nu te-ai gandit inca la asta niciodata, e bine, esti un om fericit… dar tocmai am deschis usita asta si cel mai probabil e ca de acum inainte o sa te gandesti la asta.

Biblia spune ca Dumnezeu l-a creat pe Adam si apoi pe Eva, dintr-o coasta; cred ca si Lui ii placeau coastele. Cel mai ciudat e ca nu le-a spus sa se iubeasca sau sa se suporte reciproc; dupa pacatul cu marul, sarpele, ispita a urmat pedeapsa si anume doi copii, baieti care s-au invidiat si s-au omorat cu pietre, cel mai probabil luptau pentru teritoriu. Apoi nu ma stiu cum s-au inmultit si cum au ajuns la Moise…. Tot ce stiu e ca in 2020 a aparut  covid 19. Desi omenirea a trecut prin tot felul de epidemii si nenorociri pe tiparul Iov: ciuma, tuberculoza, razboaie pe tiparul Cain si Abel. Si cand toate gandurile astea se aduna intr-un singur cap devii paranoic.

Ca sa nu spuna nimeni ca nu a invatat nimic de la mine pot sa va relatez una dintre cele mai importante lucruri pe care le-am invatat recent. Ganditi strategic. Se pare ca gandirea strategica este utila in orice situatie dar mai ales in interactiunea  cu oamenii. Oamenii se pare ca sunt cele mai periculoase animale, nu e sanatos sa gandesti asa, e bine sa spui ca oamenii sunt buni dar nu, singurul om bun esti tu.

Pe multi dintre noi ne defineste copilaria, de fiecare data cand meditez, sau cel mai ades inainte de culcare ma transpun in zilele copilariei pe aleea plina de carciumarese si fluturi colorati, simt mirosul ierbii si simt uneori imbratisarea calda a bunicii..singurul regret pe care il am e ca dimineata ma trezeste alarma….si oricat de Mozzart si Bach ar fi ea… oricat de Wonderfull life si mantra pe frecvente ar fi…alarma asta e ca un buton ce activeaza un paranoic muritor sa traiasca cat mai bine ziua de azi …eventual 75% in fata laptopului.

Uneori ma trezesc dar nu deschid ochii si  sper ca atunci cand ii deschid sa vad fereasta si carpetele din camera bunicii si totul sa fi fost un vis urat din viitor, dar nu … se pare ca totul e real si omul meu drag nu mai e printre pamanteni de 20 de ani. Si totusi iubirea…. ramane si se activeaza frecvent fara nicio alarma.

La aparitia pandemiei si carantinarea aproape mondiala am inceput sa sper ca lumea se va vindeca si va deveni mai empatica,mai buna, am sperat ca viata si sanatatea vor fi prioritare insa timpul a dovedit ca politicul si economicul e mai periculos decat pandemia….si mai ales coruptia si coruptibilul… pe tipare biblice fn. Oamenii preistorici ar rade pe toate orificiile vazandu-ne cum ne vindem forta pe bani pentru imbracaminte si mancare. Dumnezeu cred ca ne-a pus de mult eticheta ,,Prosti fara speranta”, inca nu stie daca sa ne arunce la reciclabile sau nu.

Isus a trait fara speranta pentru ca  el ne-a mantuit si a murit sigur pe el, oricum tot se intampla asta la un moment dat caci oricat de nemuritor este Isus, trupul se deteriora cu timpu'. El practic  ne-a mai dat o speranta dar noi am ridiculizat-o pana la oua rosii, cozonac si friptura de miel .

De prin adolescenta am avut prea multe ganduri bulucite in cap, am crezut ca asa e normal apoi am descoperit ca sunt oameni care abia reusesc sa screama un gand. Cel mai mult ma sperie egostii si egoismul ridicat la rang de calitate. Oamenii sunt atat de individualisti incat nu pot gandi mai mult de patratica lor, traiesc pentru ei insisi si atat…si o duc bine.

Paranoia se trateaza cu ganduri bune si fluturasi roz…asta daca nu te gandesti ca un future evolueaza dintr-o omida care tocmai ti-a ros salata… hmmm asa e … salata de la chinezi fabricata pe banda din plastic reciclat 100% e preferata ta deci fluturii roz au devenit o raritate iar cand vezi unul ai impresia ca l-ai vazut pe Dumnezeu. E 2021. Esti para noic?




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ALFABETUL CU NUME - poezie