Zi de octombrie - POPotica

Mai precis 20 ale lunii...zi frumoasa de primavara, dupa cateva urgii ale naturii si un frig de ne crapau dintii in gura iar focul ardea cu putere in soba...si cum intr-o zi asa de frumoasa nu puteam face altceva decat sa infaptuim evenimentul pe care -l tot amanam de cca 3 saptamani si anume vaccinul de patru luni. L-am amanat ba pentru ca era prea frig, ba pentru ca nu avea cine sa o ia pe Alex de la scoala, ba din cauza micii racelei ale Popotzicii ( un nou alint combinat intre Popicuta, Clopotica si Pipotica) ..Alex insa i-a gasit alt alint Para =))) , culmea  e ca Mara plange de fiecare data cand Alex ii spune Para. La doctor , coada mare dar sunasem inainte si am intrat in fata, doctorita nu a fost multumita de greutate..pentru ca nu si-a dublat-o (la 4 luni) are 6.400 si cica trebuia sa aiba 7. Eu insa sunt foarte multumita si de cum arata Mariuca si de cum mananca si mai ales ca vrea sa se ridice in fundulet singurica...ii place sa stea sprijinita momentan...Si cum aerul de dimineata si vremea placuta de afara au fost mai mult decat benefice ..traiesc in fine...dupa mult timp..momentul in care fetele dorm ..la fel si tati...asa ca am reusit sa fac putina curatenie , sa ma joc la pc si sa-mi adun chiriile si legumele pe Facebook ( lucru pe care-l faceam noaptea) - urat microb, sa aranjez din haine si sa ascult niste muzica si in fine sa incep sa mai scriu pe blog ...mai ales pentru ca Rodica m-a certat ca nu mai are ce citi =)).
Alex a trecut la adunarea si scaderea cu trecere peste ordin ....si e imposibil sa i-o bag in cap ..nu intelege si pace ..imi vine sa urlu ...cu cititul sta mai bine, bine spus sta. Anul acesta avem noroc de o megainvatatoare care ne-a si spus ca interesul ei este ca acesti copii sa invete ..asa ca ea da note pe merit si ne spune fiecare lacuna  a copilului pentru a sti unde si ce sa lucram...sunt multe de spus dar Mara da semne de trezire..asa ca se cam duce distractia mea cu povestitul.
Din pacate nu mai am lapte la purtator...doar uneori noaptea (pe saturate) alteori (pe amagite :D)..e greu sa te cari cu biberoanele dupa tine, sa nu dai laptele prea fierbinte si mai ales sa faci lapte cand urla copilul... dar surpriza ..dupa ce prepari laptele in miezul noptii afli ca animalutului nu-i e foame. Maruca a inceput sa manace si cereale, cu lingurita si suc de mere si morcov tot cu lingurita..mananca cu placere si mi-e foarte drag de ea ...mai ales ca la Alex am avut mari probleme cu mancarea inca de la inceput...nu deschidea gurita la lingurita nici cu clestele. Eram atat de disperata incat puneam supa in biberon si i-o dadeam cand ea dormea....Doamne ce a trecut timpul...nici acum nu prea mananca ..dar e bine si asa..ceva, ceva tot mai baga in gura :P
De saptamana viitoare incepem si la Popotica cu supica ...zeama..
In weekend ne-am dori sa mergem la Ploiesti la nasi ..ne-ar placea sa mergem, sper sa fie vremea frumoasa. Desi ne va fi incredibil de greu cu doi copii dupa noi, biberoane, lapte, haine si pampersi ...in plus sper sa prindem un tren liber ..caci altfel ...in fine ...nu stiu ce si cum va fi ..dar tare mi-ar placea cel putin mie sa mai ies din casa si din Bucuresti. Pana la doctor am dus-o pe Mara in brate ...si ne-a rupt ..mai ales pe tac-su....e grea pitica ..desi era ca un pachet de infofolita si se tine tapana...cred ca am imbatranit noi...In mod clar nu mai suntem ce am fost ...si nici nu vom mai fi. Cand o vad pe Alex cat de mare e imi dau seama cat timp a trecut de cand stam impreuna...9 ani si ceva nu pare mult...dar cand ma uit la Alex e ,,incredibil. Ca sa nu mai spun ca Adelin nepotul (lui Dan) care s-a nascut la vreo doua luni de cand suntem ipreuna ..tocmai a implinit 14 ani..colac peste pupaza si-a mai schimbat si vocea .........asa am inceput sa masor timpul..acum mi se spune ,,coborati la prima ?,, ieri mi se spunea ,,cobori?,, iar maine o sa -mi zica ,,hai mamaie ca te cauta moartea p-acasa si tu te plimbi cu autobuzu,, mda....of autobuzu ...il urasc ,,117..dimineata abia ne mai putem urca in el catre scoala...si dupa ce saptamana trecuta in doua zile consecutive era sa fiu linsata pentru ca am avut tupeul sa le spun calatorilor indisciplinati pe un ton nu tocmai ortodox..,,- daca nu va inghesuiti un pic, eu nu ma dau jos,, asta implicand statul meu in usa ..iar copilul meu la presa, in timp ce ai lor puteau juca tabinet la mijlocul masinii. Intr-o zi chiar era sa mi-o iau ...dar intarziam ..drept urmare a doua zi am plecat pe jos spre scoala..asa la 7 fara zece cand inca e intuneric afara..dar ce sa te faci cu ..care este..ca acum pe toamna s-au apucat de sapat in trotuare si de scos malul afara din adancuri ..uite asa mai luam dupa noi si kilogramele de noroi..dar asta nu-i nimic ..tragedia e ca gropile au stat desfacute cateva zile ..asa ca trebuia sa mergem pe mijlocul soselei eu si copilul ca sa putem merge ..DE CE? Pai..trotuaru s-a transformat in  groapa...ce a mai ramas din el ..acoperit de muntele de pamant ..langa trotuar..masinile parcate...in strada ..si dupa masini ..mijlocul strazii..

Aici ...amaratul meu de Peter Pan dupa o lupta cu Capitanul Lemnele..dar Excalibur drujba fermecata, rabdarea si frica frigului ce va urma l-a facut aproape invingator..spun aproape ..pentru ca au mai ramas cateva lemne de taiat =))))..merita si el o poza pe blog nu?  Mai ales ca mi-e imi place la nebunie puzzelul realizat din lemne ...mare artist..mare caracter ;)

Gata chitaie Mara ...va urma