NIMIC NU SE PIERDE, TOTUL SE TRANSFORMA!

Ana cea cuminte nu a stat nici ea degeaba , pe ultima suta de metri a realizat desenul pentru Talente de Nazdravani.

Sunt concursuri care ne provoaca la activitati, iar cand activitatile ne plac acceptam provocarile. Chiar daca de data asta cam pe ultima suta de metri. Dar pentru 3 ani si 5 luni cat are Mara sunt foarte mandra de felicitarile realizate. Nu va speriati, urarile le-am scris eu. :) Aveam in plan sa facem niste felicitari dar aveam nevoie sa ne impinga cineva de la spate pentru asta :) Multumim STILULMEUDEVIATA pentru provocare. http://www.stilulmeudeviata.ro/2014/11/concurs-realizeaza-o-felicitare-de-craciun.html Am folosit metode simple caci inca suntem micute :) Felicitare cu bradut sunt realizate din carton verde colorat si globuletele din stickere . Felicitarea cu omul de zapada este o felicitare in relief conturata pe doua monezi, insa pitica a vrut un om de zapada cu urechi de iepuras si ceva culoare in jur. Celelalte trei felicitari sunt realizate conform principiului meu: Nimic nu se pierde totul se transforma. Niste cartoane albe de la o camasa, taiate

In urma cu cateva saptamani am primit spre testare  de la BuzzStore Statia de calcat Philips GC7635. In urma cu doua luni am fost la o prezentare cu Olivia Steer a acestei statii si am plecat de acolo foarte incantata dar cu un gust amar caci acasa in cosul de rufe ma astepta monstruletul meu de haine si tare as fi vrut sa-i fac cunostinta cu o statie Philips. Dar cum e vorba aceea "ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa se intample"; intr-o zi am intrat pe Buzzstore si am descoperit ca noua campanie promoveaza Statiile de calcat Philips, asadar m-am inscris. Daca vreti va puteti face cont pe acest link si apoi sa intrati in campanie. Cum  n-am participat niciodata la vreo campanie, am fost foarte fericita cand am primit un mail prin care ma anuntau ca am fost selectata sa probez statia. Cu nerabdare am asteptat coletul. Cand am ajuns seara acasa m-am cam speriat crezand ca are multe functii si este complicat. Dar Monstrul meu de haine il astepta nerabdator. In

Da si oamenii poarta etichete ... si acestea sunt prinse undeva in creier pentru muuult timp. Pentru adulti sau parinti, invatatori si profesori e usor sa spui: e afon, neatent, prost, nu stie sa danseze, n-are voce, n-are talent la desen, e dezordonat, imprastiat, nesimtit, imputit. Am purtat si eu cateva etichete la randul meu si cel mai rau e ca si eu le pun copiilor mei etichete pe care stiu ca nu le merita ( de obicei le lipesc la nervi). Cand lipesti o  eticheta de obicei dai cu scuipat si s-a lipit dar cand o dezlipesti ...se rupe si raman urme urate. Cand eram copil si dansam sau cantam impreuna cu sora mea, toti adultii susoteau ( iar eu ii auzeam) ... "ce bine danseaza pitica, aia mare e pe langa rau...seamana cu tac-su"  ( tata prin dans intelege sa sara ca o minge pe arcuri) sau ,, opreste-te din cantat ca ne spargi geamurile!!!!". De-asta nu m-am facut educatoare...visul meu de copil, petru ca la pedagogic proba eliminatorie era ,,vocea". Insa cu

Asadar in urma cu 29 de ani pe cand imi petreceam o zi normala din viata mea de prescolar, intr-un sat intre dealuri asa cum arata uneori raiul. Pe cand stateam linistita in clasa si cantam impreuna cu doamna educatoare Cati ( pe care o adoram) ,,...mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim, alta limba -armonioasa ca ea nu gasim.." chiar atunci cand cantam si ascultam cea mai frumoasa melodie pe care o auzisem pana atunci, a intrat in clasa bunica mea, cel mai calm si bland om din lume...insa de data asta arata si se purta ca o tornada. A schimbat doua cuvinte cu tovarasa ( asa se numea ,,doamna" prin 1985) apoi m-a luat de mana si m-a purtat spre iesire...fara sa ating pamantul; dupa ce am traversat soseaua am inceput sa coboram panta abrupta si bolovanoasa, bunica facea pasi mari iar eu alergam atenta sa nu ma impiedic de pietrele pe care le imbratisasem de curand lasandu-mi urme sangerande pe genunchi. Din cand in cand ma uitam la ea agitata, Ea facea pasi uriasi si asem

Daca simti nevoia sa te plimbi prin ploaie  dupa un pasaj citit dintr-o carte, e clar.....citesti o carte buna. E prima data cand citesc o carte scrisa de acest autor, pentru ca  de obicei  sunt reticenta la autori si carti trambitate...prefer autorii mai putin cititi in general. M-a atras inceputul cartii. Pentru mine inceputul e cel mai important....era ceva parca scris de mine. M-a uimit faptul ca acest autor barbat cunoaste atat de bine gandurile unei femei ( oare a intrat in mintea mea???) ...eu chiar credeam ca femeile vin dupa Venus si barbatii dupa Marte..dar dl. Paul Coelho mi s-a spulberat un mit propriu. Aratandu-mi ca un barbat poate sti ce e in mintea unei femei. Am mers pe unda scrisului, savurand fiecare cuvintel; am fost una cu femeia aceasta de 30 de ani, casatorita, cu doi copii,  cu un sot iubitor si amabil insa fara spirit si chef de aventura. Desi eu  nu locuiesc  precum personajul intr-o casa minunata la Genva, nu sunt plina de bani si nu am me

Sunt mandra de toti oamenii aceia pe care ii vedeti pe strada cu sacii plini de sticle de plastic si cutii de aluminiu.  Ei nu stau cu mana intinsa la Pta Unirii, nu-ti iau covrigul din mana la intrarea de la Metrou, nu-ti bat in geam la semafor, nu-ti canta colinde in tramvai in Noiembrie. Ei cauta in gunoaie, scormonesc cu privirea si ochii le sclipesc vazand o sticla de plastic ca si cum ar vedea aur. Eu, in ziua de ridicare a gunoiului, pun separat toate sticlele si recipientele de plastic langa cazan; el nu mai trebuie sa cotrobaie si eu nu le mai inghesui in cazan...pur si simplu le strang langa si toata lumea e fericita. Reciclatorul, vine ...carand saci si scormonind in cazanele vecinilor; il simt ca-mi multumeste in gand cand nu mai e nevoit sa-mi caute prin mizeriile menajere, si eu ma bucur ca pot sa-l ajut in timp ce el ma ajuta pe mine. Azi dimineata venid spre serviciu un batranel ...scotea  prin gratiile unui gard o sticla de plastic asa cum noi scoteam ming

Mai bine Santa Klaus decat Micky Mouse Mai bine net decat bormasina Mai bine Romania decat tara straina Dar, Mai bine Volswagen decat Logan Mai bine om politic decat un golan, Mai bine taran decat orasean Si Mai bine dorm decat sa mai scriu Mai bine liber decat corporatist Mai bine "pa" caci vreau sa exist

Imi plac diminetile mai ales cand ma plimb linistita prin parc si admir cerul si frunzele copacilor, cand aud pasarelele cantand...dar stai...stop....asta e din alt film. La mine dimineata-i haos,  pun cafeaua pe foc in timp ce ma spal pe dinti, ma spal pe fata in timp ce-mi trag blugii pe mine, pregatesc micul dejun pentru copilul cel mare, spal vasele, si imi aduc aminte sa-mi iau medicatia... apoi ii indes copilului cel mare un cub de branza pe gat si-i dau antibioticul...ea inca doarme ...eu nu... Daca mergem la gradi, copilul cel mic nu se trezeste usor si cand se trezeste o face zgomotos ( trebuie sa mentionez aici ca sotul- tatic e dupa tura de noapte- zilnic), in urlete de opereta si cu lacrimi de foc...nu chiar...tot cu lacrimi....ma umplu de nervi, o duc la toaleta, incerc sa o spal pe fata in timp ce urla si da din maini ca vrea sa stea acasa...iau hainele sa o imbrac, mai sunt 5 minute pana la decolare: _ N-o vreau p-asta cu buline, o vreau pe cea roz cu fluturi _ Nu v