NIMIC NU SE PIERDE, TOTUL SE TRANSFORMA!

A mai trecut un an cu bune si cu rele dar mai mult cu bune .  N-am reusit inca sa-mi indeplinesc visul de a vedea cerul deasupra unei alte tari insa am ramas ca intotdeauna cuminte acasa si m-am bucurat de micile fructe ale casatoriei....apropo de asta m-am saturat de strans jucarii. Realizarile anului sunt urmatoarele: Alex a invatat tabla inmultirii (fie vorba intre noi ...mai bine decat mine) si impartirea. Mara a pornit-o pe cont propriu pe la 9 luni si pe la 1 an si 3 luni a inceput comunicarea in mod eficient. Ii place sa mearga pe tocuri, sa se balaceasca in baie cat mai mult, sa se catere, a renuntat la suzeta....jucaria preferata se rezuma la o cutie goala....cat despre mine ..n-am prea reusit sa mai fac nimic ....decat mancare, curatenie si vase ..asemeni unui robotel ....si nici scrisul nu  ma mai satisface ca alta data...cam atat deocamdata.

Nu stiu cat de credinciosi sunt oamenii dar cert e ca de cate ori se afiseaza moastele unui Sfant la vreo biserica e inghesuiala mare, eu mereu imi fac cruce si ma intreb de unde bai nene atatia credinciosi. Stiu doar ca n-am prea vazut oameni buni si iertatori nici in autobuz, nici in statii, nici in trafic, nici la metrou, nici pe strada, nici la coada la paine ....si totusi.......In fiecare an vad o multime minunata stand la o coada luuunga de tot ..de la 11 IUNIE via Pta Unirii spre dealul mitropoliei... coada pe 5-6 randuri. Oameni in marea lor parte trecuti de prima tinerete....probabil la pensie si cu o multime de timp inutil pe cap...ici colo cate un tanar..somer probabil caci mi-e greu sa cred ca-si ia cineva concediu ca sa stea 3 zile la coada cu lenjeria in mana band covrigi si mancand cafea de la dozator.... Totusi am remarcat ca desi multi isi butonau telefoanele acolo in gramada aia nu fuma nimeni deci....... e clar nefumatorii au deci mai mult timp. Eu m-am bucurat caci

Intotdeauna povestile neimplinite de dragoste au ramas in mintea oamenilor ca cele mai mari povesti de iubire, sacrificiul suprem a parut intotdeauna cand cei doi au dat totul murind in nemurirea iubirii. Povestile in care el si ea au decis sa mearga impreuna pe acelasi timp ucigand in timp pasiunea nebuna a tineretii dar pastrand dragostea, inmultind-o si impartind-o, luptand zide zi pentru pastrarea ei si improscand-o din cand in cand cu micile neajunsuri ale vietii au ramas si sunt povesti banale. Si cu toate astea fiecare dintre noi are cel putin o poveste frumoasa si banala de dragoste pe care nimeni nu risca sa o povesteasca de frica ridicolului.

Super colectie de documentare BBC free! DAI CLICK SI VEZI CE FILM VREI asa incat scapi de publicitatea de pe Discovery :D 1. Ultima redută 2. Goţii sălbatici 3. Megastructuri antice – Angkor Wat  4. Bătălia de la Monte Cassino 5. Povestea cartofului 6. Mata Hari, dansatoarea-spion 7. Hiroshima: a doua zi  8. Oamenii carvernelor   9. Rasputin – diavolul încarnat 10. În căutarea destinului – Orientul Mijlociu  11. Cavalerii de Malta 12. Ginghis Han – povestea unui cuceritor 13. Armata pierdută a lui Napoleon 14. Tunurile uriaşe ale lui Hitler 15. KGB și războiul clandestin împotriva României 16. Jack Spintecătorul  17. Utopia trăită – Revoluţia spaniolă  18. Dictatura lui Ion Antonescu 19. Cum să furi o identitate: românii din Timoc 20. Masacrul de pe Plaja Omaha  21. Atena – adevărul despre democraţie  22. Arma secretă a Japoniei  23. Dictatura regelui Carol al II-lea  24. A fost odată în Transilvania 25. Dezastrul de la Cernobîl 26. Masacrul

LA un an si trei luni Mara a inceput sa inregistreze totul din jurul ei, ne pupa, spune pa ...iar cand o pun sa spuna unchiul ea imi arata ochiul. Spune Usu...mo mo, ham , pis-miau, lupu- uuuu, vaca- muuu, mai , tati, mamaie, tataie , cere apa etc. pentru mine astea sunt minuni caci Alex spunea chestiile astea pe la 4 ani. Desi e foarte obositor cu doi copii ,mor de dragul lor cand se joaca impreuna..desi jpaca lor dureaza fix un minut caci apoi incept tipetele si cearta pe jucarii. Alex a avansat mult insa e cu gandul numai la joaca, nu stiu cum o sa fac cu partea de concentrare...ea se crede inca in vacanta...iar nervii mei nu mai rezista mult. Mara stiu unde e poarta noastra si stie chiar unde ssta si Jenny in plus stie sa spuna cocodaco adica cucurigu. IAr pe tataie il striga mereu desi el incearca sa nu o bage prea mult in seama. E tarziu...e noapte....buna! AAA...si in sfarsit doarme toata noaptea iar uneori doarme si cate doua ore la pranz,...iar de leganat s-a dezobisnuit

Asta e principiul pe care mergem noi pentru ca desi avem o istorie mult mai bogata decat a americanilor noi inca suntem la inceput....intr-o letargie haotica. N-am mai scris de mult pentru ca mi-am dat seama ca asta-i toamna nemultumirilor noastre si ca nicicand nu o sa scriu si eu ceva de bine. Atunci cand e bine fac poze iar cand nu-mi convine ceva incep sa apas cu putere tastele formand cuvinte scrise de cele mai multe ori incorect. Prima zi de scoala....HAOS... alt an . clasa a treia acum...alta doamna....povestea se schimba iar si in final totul ramane la fel. De data asta doamna ne-a spus clar ,, copii sunt slabi, trebuie sa munceasca ,ul,, adica teme , teme si iar teme. Ziua primaa am inceput-o senzational, demna de un reportaj la Dan Diaconescu.Desi o mamica ma informase ca deschiderea incepe pe la 9.00 eu am intarziat vreo 15 minute special pentru a scapa de imbulzeala organizata si incercarea de a asculta un discurs banal ...sincer mi-au ajuns deschiderile de an scolar din