Postări
Se afișează postări din iulie, 2013
Da marea afara din casa
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Dumnezeul salvarii Inchide fereastra, perdeaua o lasa, Da zgomotul marii afara din casa, Da-mi voie s-asez fruntea mea pe-al tau pantec, S-ascult al rodirii si-al tainelor cantec, Sa fiu tot o rana, sa fii tot o rana, Materia-n fierberea ei grosolana, Sa trecem in moarte din cauze varii, Cu marea venind catre noi ca barbarii. Eu las adevarul acesta sa steie, Esti cea mai fierbinte si dulce femeie, La noapte, plangand langa tot ce ma doare, Pe ochi desena-te-voi, straniu, cu sare. Da marea afara din casa si vino, Nestinso, neblando si iar nestraino, Pereche de umbra noptateca pune In contul durerii ca esti slabiciune, Ca inima-mi pica din piept si ma cheama, Ca sufletul meu te considera mama, Ca norii se-aduna si vremea se strica Si eu, stand sub grija, te tin ca pe-o fiica, Dar tu dintre toate mai noua, mai vechea, Imi esti dulcea umbra, impasul, perechea, Tu, drama cu mii de solutii gresite, Te plang pana ochii imi ies din orbite. Fii azi razatoare, fii...
Eu sunt eu
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Trenuri somnoroase pleaca intreband Ce-i cu mine-n gara, ce-oi avea de gand, Plec si eu din gara si tristetea-mi port Spre mirajul galben din aeroport. Galbena-i lumina, ochii mei sunt tristi, Toti privesc la mine ca la teroristi. Unde-as pune pasul liber si corect, Fara indoiala, as parea suspect. Si pe zi ce trece lumea-i tot mai rea, Cand nu vreau nimica, crede ca as vrea. Gara ma someaza, iarba nu-mi da loc, Pe aeroporturi parca as da foc. Incordarea-n lume a crescut cumplit, Eu ma simt suspectul care a iubit, Si cu cat iubirea mi-o arat firesc, Cu atat toti ceilalti straniu ma privesc. Am cocoasa-n spate si am maini prea mari, Stergatori de lacrimi am la ochelari, Cum in lumea asta totul e cum nu-i, Ma transform in altul fara voia lui. Bat cu pumnu-n masa si cu biciu-n cal, Nu mai sunt patetic si sentimental, Fug razand din gara la aeroport, Un pistol cu apa intr-o mana port. Pun pistolu-n ceafa la aviator, Nu cracni, urmeaza ruta ta de zbor, Ruta...
Maraton fara finalizare
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Uneori suntem atat de bulversati .....si ne simtim atat de mici alteori avem impresia ca suntem cei mai puternici si ca nimic nu ne poate sta in cale. Eu una trec asa de usor de la extaz la agonie incat am impresia ca totul se clatina. Si chiar asa e ..un singur moment..un cuvant, o adiere te poate schimba poate pentru toata viata. Cand vad oameni puternici care in lupta cu boala isi pierd speranta ma sperii si nu-i mai recunosc. Cand vad ca lumea asta alearga nebuna dupa himere si ma regasesc in multime alergand, transpirand si intrebandu-ma ,,ce caut eu aici?,, norocul meu e ca nu am rabdare si ma opresc din cand in cand sa admir peisajul si sa-i multumesc divinitatii pentru momentul scurt dar fericit; dar aproape mereu vine un alt vartej care ma impinge sa alerg mai tare si mai tare spre nicaieri iar uneori ma opresc doar ca sa-i invidiez pe cei de pe primele locuri si apoi sa pornesc mai cu putere spre ei.