joi, 9 aprilie 2015

FRUSTRARILE UNEI MAME

La inceput totul e roz, cerintele bebelului sunt mici: papa, caca, baie, somn. El e dragalas si micut, apoi merge, vorbeste si Universul pare sa aiba un sens pentru tine ca femeie - mama. Apoi incepi sa te imparti si sa-ti creasca brate de caracatita pe care creierul cu greu le mai manuieste.
Invidiez mamele ce stau acasa cu copiii lor, recunosc ca sunt pornita pe familiile acelea cu 10 copii care n-au ce manca si ambii parinti traiesc din alocatii si ,,munca cu ziua", uneori chiar devin stupid de frustrata cand ii vad la tv.
Eu simt frustrarea faptului ca 10 ore /zi lipsesc de langa copiii mei, vreo 8 ore dorm ..si-mi mai raman vreo cinci in care sa gatesc, calc, spal vase, pun masa, aranjez haine, baie copii si cam atat....n-am adaugat spalatul pe dinti si stransul firimiturilor de sub masa,  povestea de noapte buna si stransul agrafelor de par. 
Cand intru pe usa, mezina imi sare de gat, ma pupa ca si cum nu m-ar fi vazut de secole (pentru copii, timpul trece altfel) stau doua minute in baie atat cat sa ma spal pe maini si sa-mi schimb pantalonii, iar ea ma asteapta la usa avida de atentia mea, ca o floare uscata intr-o zi de canicula...apoi ma stoarce ca pe un burete. Copilul cel mare ma priveste si el sfios printre usa asteptandu-mi urletul de lupta: ,,FA ordine in camera!! Cum puteti sa traiti asa!! Ieri le-am aranjat!! si biroul e dezastru!!" ma intorc spre cea mica ,,Ajut-o, te rog!!". Calc pe o masinuta si ies pe hol..... 
Plec in bucatarie si incerc sa scap de vasele murdare si sa fac repede ceva de mancare ...in jumatatea asta de ora in care trebuie sa incropesc ceva...aud de cel putin 250 ori o voce sau doua cum ma striga ,,mami, mami!, mami?" , apoi plansete ...incerc sa las totul si plec,  fara sa vreau ridic tonul; momentul maxim e atunci cand ,,dragul meu"  "sot" incearca sa ma calmeze si fix in mijlocul unei teorii isi ia puii in brate ferindu-i de vifor ...caci pana atunci ii fusese prea lene sa fie protectiv. Iar furtuna asta se porneste dintr-o data - imi spune privirea lui pe care incerc sa o evit caci habar n-are ce simt eu.
Dupa ce se termina tot , ma intind in pat ...deja e ora 21.00 si ceva si inca mai am multe de facut ...iar teancul asta de haine ce imita circuitul apei in natura ma termina psihic...fiecare la locul ei ...de-as avea o bagheta magica!
Vin copiii si ne jucam 10 minute cu papusile, ar mai vrea inca 10 minute dar eu cedez iar spatele ma doare ingrozitor. Am nevoie de liniste! Am nevoie de intimitate! Am nevoie sa fiu lasata macar o ora pe zi in pace ... sa pot citi in tihna macar 2 pagini/ pe seara; sa am timp sa privesc cerul, pamantul si piersicul ce trebuie sa infloreasca. Mi-e somn!!! 
Si vad stirea la televizor cu mama aceea cu 8 copii, iar trei isi fac temele cu un singur pix...vai temele!! O intreb pe fata ce teme  are, e indaratnica si lenesa si nu vrea sa-mi arate, nu vrea sa-si faca temele , e tarziu si nu are chef...nici eu nu mai am ...si stau si ma gandesc daca n-ar fi mai bine sa fac doar ceea ce-mi place...sa visez, sa pictez, sa rad, sa-mi beau cafeaua in tihna dimineata, sa privesc cerul si florile pomilor primavara, sa plantez flori si sa fiu LIBERA. Sa nu mai traiesc frustrarile unei mame ci sa ma plimb prin parc cu copiii, sa ma joc sotron si sa facem desene pe asfalt si sa traim frumos copilaria.
- Mami, mami, a venit azi o scrisoare. 
- Factura la lumina.

Un comentariu:

Fi un mic comentator AICI

Marea te cheama la ea 2019