Antoaneta Ralian - Amintirile unei nonangenare

 Daca reusesc sa nu mai pun mana pe nicio carte pana la sfarsitul anului , voi putea spune ca am incheiat anul cu cea mai potrivita .

Niciodata dar niciodata nu am fost curioasa sa vad cine a tradus cartea pe care am citit-o si se pare ca rau am facut.

"Amintirile unei nonagenare" sunt  delicioase. Genul de carte pe care iti doresti sa o citesti in vacanta  pe plaja sau la piscina cand toate molustele se incalzesc la soare dar creierul  tau vrea ceva bun.

E  ca un buchet de vacante si recomandari, (sa zic asa imi implineste asteptarile pe care le-am avut de la A. Vlahuta cu Romania Pitoreasca).

Pentru mine cartea a fost ca un city-break sub propria veioza .

Initial am avut ceva reticente, o carte scrisa de o romanca aproape contemporana,... hmmm... dar am avut o mare surpriza sa descopar o Doamna , o Doamna care a trait frumos si care scrie remarcabil cu un umor fin si brut totodata ...o doamna care nu doar a citit/tradus la viata ei ci a si trait in comunism dar si in afara lui ( asa cum multi romani nici nu au visat) 

Prietena ( care mi-a daruit-o) stia ca sunt fan jurnale...dar aceasta carte e mai mult decat un jurnal. E cartea din care ma voi inspira inainte sa-mi planuiesc o vacanta si cartea care ma va ajuta in viitoarele mele achizitii de carti.

Multumesc Lavinia pentru o calatorie si o descoperire atat de frumoasa!