Muzeul de Istorie _ Bucuresti 2023_ Calea Victoriei

  Un muzeu care-si schimba din cand in cand prima parte a exponatelor.

 Ne-a placut mult si vi-l recomandam cu caldura.












Magia sse practica din cele mai vechi timpuri, oare de ce in zilele noastre punem la indoiala existenta magiei cand stim multe lucruri despre ceea ce nu e vizibil energie, unde samd ???



Ulciorul asta mi-a amintit de poza aia pusa la toaletele de baieti ...cu pustiul ala de face pipi.

Un desen..de care o banuiesc pe Ana ca l-ar fi facut pe piatra asta.


Replica columnei lui Traian..mult mai mare decat originala si explicata in detalii.



Ii stiti..statuile mele :))ș asa gandesc eu ...un fel de Poiana lui Iocan :D


Mega si ultrarenumitele bratari dacice , mi-ar placea sa port si eu una ...sau macar o replica



Closca cu puii de aur sau ceva de genul asta, habar n-am ce fel de ornament ar fi putut fi acesta

Cred ca e o fructiera, eu asa as folosi-o

O masina decapotabila



Coiful dacic, uluitor de plin de aur




Si ceaunul  




La iesirea din muzeu am avut parte de o preznetare sushi, destul de interesanta




Apoi, muzeul jucariilor, cu intrare gratuita.
Gagica asta de mai jos mi-a animat copilaria...am acut muulte versiuni caci ii cam cadeau mainile. Oricum pe modelul acesta am confectionat muuulte hainute impreuna cu verisoara mea Alina, a carei mama este croitoreasa iar noi aveam materiale din belsug. Uneori nu ne ajungeau si mai taiam si cate o rochie de prin sifonierul matusii...cea mai interesant material il avea rochia ei de nasa...n-am sa-l uit niciodata ..era un material cu sclipici..o culoare nici grena si nici roz..si cu o stea argintie...strainice lucruri am facut din poala acelei rochii


Astea-s niste pocitanii demne de Chucky ( nu cautati filmul!) le-a pozat M.

Ea a fost papusa mea preferata, o iubeam nespus si a ramas inca in sufletul meu, si azi mi-as dori una.
Era moale, se putea dormi cu ea. Ii bagam capul la subrat si o taram dupa mine. Copiii mi-o luau ca sa ma necajeasca...o data o aruncau in sus ca sa o agate intr-un copac. Aveam pana in 5 ani si mi aduc aminte momentul de groaza prin care am trecut, strigandu-l pe tataie sa o salveze.
Cu prietenul meu Gica , ne jucam adeseori ,, hai la groapa cu furnici, ba i-aici na nu-i aici,, era o papusa perfecta pentru jocul asta

Catelul galben , statea pe soba bunicii, ii taiasem o gaura in cap si-l transformasem in pusculita.


















Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ALFABETUL CU NUME - poezie