Cu mamaie Neta - 22 de ani fara


Luna aceasta se implinesc 22 de ani de cand ne-am vazut si vorbit ultima data. Nu stiam atunci ca nimic nu va mai fi la fel pentru mine si bineinteles ca nu banuiam ca legatura noastra va exista chiar si asa din doua lumi diferite. Pentru ca nimic nu se pierde totul se transforma!

In  2002 imi doream cu tot sufletul ca  "martie se poate duce. Cu toţi cocorii înapoi." Eram contrariata ca in ziua in care pentru noi timpul s-a oprit..toate lucrurile din jurul nostru mergeau inainte si ca printr-o inertie perversa eram si eu dusa de val prin viata...tot inainte.


De fiecare data cand lucrez manual o simt langa mine. Ea lucra orice, lua modelul unui pulover de la prezentatoarea tv , avea un televizor alb negru pe lampi .... apoi il reproducea intocmai....cu serpisori, cu impletituri care mai de care.




Croseta lebede, cesti si mileuri asa doar de placere. Cosea toate imaginile pamantului, broda cearsafuri si fete de perne, din mana ei ieseau opere de arta, totul facut cu migala si rabdare si mai ales cu dragoste si liniste caci pe vremea copilariei mele timpul nu se grabea nicaieri, mergeam desculti, prindeam fluturi si mancam mere verzi. Niciun joc in metavers nu va putea simula aceasta libertate ultraHD.

Cand ne era cel mai bine lucram ceva impreuna. N-aveam indemanarea ei dar aveam sentimentul acela de liniste pe care azi il numesc relaxare.






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ALFABETUL CU NUME - poezie